Capitolul 2
[...]
"A fi sau a nu fi: iata-ntrebarea.
Mai nobil e sa-nduri in cuget, oare,
Sageti si prastii ale-ursitei rele,
Sau apucand o arma tu sa curmi al
Restristilor noian? Sa mori, sa dormi...
Nimic mai mult. Si printr-un somn sa stii
Ca pui sfarsit durerii sufletesti
Si-atator mii de alte suferinte
Ce sunt a carnii parte. E-o-ncheiere
Chiar foarte de dorit. Sa mori, sa dormi."[...]
A fi sau a nu fi? Asa intreba Hamlet. Asa intreba Shakespeare. Intrebare bine intentionata si formulata, fundamental gresita. Eliminand partile secundare ale afirmatiei, negatiei si disjunctia, ramanem cu termenul privilegiat si adevaratul punct de interes: fi. Pentru ca totul sa fie posibil, pentru ca totul sa existe, trebuie mai intai sa existi.
In momentul in care un om isi contesta existenta, vor aparea probleme.
Revenind la ideea cunoasterii sfarsitului lumii, al momentului apocalipsei, personal nu cred ca va fi de natura divina. Natura divina va aparea dupa razboi, dupa ce s-a asezat cenusa. Motivul? Nu va fi nevoie de nici o forta exterioara ca omul sa fie anihilat; se descurca si singur. Daca societatea a ajuns un cerc vicios in care oamenii trebuie si se ranesc tot mai mult intre ei, in care durerea a ajuns sa fie iubire, speranta inceteaza sa mai existe; acesta este " progresul bestialitatii si violenta umana "( C. Braga).Omul va fi propriul autor al Apocalipsei, si din pacate nu stiu daca vor exista martiri.
Omul poate fi eroul propriei tragedii sau autorul propriei salvari. Alege.
Am sustinut in capitolul precedent ca omul are doua puteri, de a crea si de a distruge. Asadar, conform rationamentului, exista oameni care creaza si care distrug. Omul modern, omul dominant e cel care distruge. Ne vom ocupa de omul creator, optimist mai tarziu
Omul care distruge a devenit imaginea de rezistenta a secolului nostru. Vom identifica doua tipuri de om distructiv: omul pur rational, care distruge, si omul pur emotional, care se distruge. Vestea buna e.... vestea proasta e sa nu zambesti daca apartii doar unui tip. Sunt sigur ca nu vei fi de acord cu mine, si ca vei sustine ca toata filozofia ta de viata pur rationalista sau emotionala te va duce spre fericire; chiar daca obtii tot ce vrei in viata, exista doar 99% sanse ca vei fi implinit, pentru ca urmand doar o cale nu vei fi un om complet, echilibrat. Vei fi un om care a a reusit, dar care a obtinut atat de putin, vei fi doar o posibilitate
Vei trai, vei lupta, vei avea succese si vei avea esecuri. Vei reusi, nu ma indoiesc de asta, dar daca vei urma doar o cale, nu vei atinge potentialul tau maxim, si nici nu il vei depasi.
Poate ma insel, poate nu. Nu pot in acelasi timp sa ma si insel si sa si am dreptate. Ce paradox... . Asta e frumusetea, poti lua in considerare si sa contemplezi la aceste idei, sau pot sa le arunci, ignorandu-le total.
Omul rational si omul emotiv au la baza un lucru comun foarte important, statutul de victima. O viata grea, abuzuri, nefericire, cine mai stie cate mizerii pe care le-a adus in lume Creatia, esti prea slab, prea egoist, iti lipseste inteligenta, curajul, vointa. Eu personal, recunosc ca din pacate latura mea dominanta in viata momentan e inca doar latura emotiva, si deci am devenit propria victima.
Uita-te in jurul tau, in camera, oriunde citesti asta, cauta cea mai mazgalita, mototolita, murdara foaie pe care o ai si scrie pe ea "Victima". Priveste-te. Acum pune-o deasupra unei foi curate, si intoarcele ambele foi. Alb, nou, curat. Nu mai este suferinta, ai in fata ta un nou inceput. Orice a facut trecutul va fi sters de prezentul in care iei decizia sa intorci foaia si viitorul in care vei scrie un nou capitol; ai sanse 2 la 1 in favoarea ta. Trebuie sa ne depasim "soarta noastra de ucigasi ai propriei placeri "( C. Braga). Trebuie doar sa vrei, pentru ca deja poti, ai ales sa existi.
Daca pana la urma alegi sa crezi ca toate acestea sunt prostii, te rog inchide si nu mai citi, daca cel putin nu ai o minte deschisa si macar o farama de speranta. E greu sa crezi in oameni, e foarte greu.
Tot aici? Interesant. Ridica mana dreapta, strange-ti pumnul cat de tare poti, enerveaza-te. Bun; nu asta este calea, lasa mana jos, nu mai face aceasta extrema niciodata. Mania si depresia sunt cele mai rele strazi pe care te poti pierde. Exista multe cai care se vor intinde in fata ta, exista multiple destinatii, doar una merita cu adevarat, si partea buna e, ca poate exista ceva si dincolo de destinatia finala. Omul este capabil de infinit, nu cred ca exista un destin fix, nu exista un punct fix, cat de frumos este sa lupti in imposibil, sa iti fugaresti potentialul prin infinit; dupa cum am mai zis tu alegi, tu creezi, esti autor, nu dezamagi.
mi.shooo@yahoo.com
[...]
"A fi sau a nu fi: iata-ntrebarea.
Mai nobil e sa-nduri in cuget, oare,
Sageti si prastii ale-ursitei rele,
Sau apucand o arma tu sa curmi al
Restristilor noian? Sa mori, sa dormi...
Nimic mai mult. Si printr-un somn sa stii
Ca pui sfarsit durerii sufletesti
Si-atator mii de alte suferinte
Ce sunt a carnii parte. E-o-ncheiere
Chiar foarte de dorit. Sa mori, sa dormi."[...]
A fi sau a nu fi? Asa intreba Hamlet. Asa intreba Shakespeare. Intrebare bine intentionata si formulata, fundamental gresita. Eliminand partile secundare ale afirmatiei, negatiei si disjunctia, ramanem cu termenul privilegiat si adevaratul punct de interes: fi. Pentru ca totul sa fie posibil, pentru ca totul sa existe, trebuie mai intai sa existi.
In momentul in care un om isi contesta existenta, vor aparea probleme.
Revenind la ideea cunoasterii sfarsitului lumii, al momentului apocalipsei, personal nu cred ca va fi de natura divina. Natura divina va aparea dupa razboi, dupa ce s-a asezat cenusa. Motivul? Nu va fi nevoie de nici o forta exterioara ca omul sa fie anihilat; se descurca si singur. Daca societatea a ajuns un cerc vicios in care oamenii trebuie si se ranesc tot mai mult intre ei, in care durerea a ajuns sa fie iubire, speranta inceteaza sa mai existe; acesta este " progresul bestialitatii si violenta umana "( C. Braga).Omul va fi propriul autor al Apocalipsei, si din pacate nu stiu daca vor exista martiri.
Omul poate fi eroul propriei tragedii sau autorul propriei salvari. Alege.
Am sustinut in capitolul precedent ca omul are doua puteri, de a crea si de a distruge. Asadar, conform rationamentului, exista oameni care creaza si care distrug. Omul modern, omul dominant e cel care distruge. Ne vom ocupa de omul creator, optimist mai tarziu
Omul care distruge a devenit imaginea de rezistenta a secolului nostru. Vom identifica doua tipuri de om distructiv: omul pur rational, care distruge, si omul pur emotional, care se distruge. Vestea buna e.... vestea proasta e sa nu zambesti daca apartii doar unui tip. Sunt sigur ca nu vei fi de acord cu mine, si ca vei sustine ca toata filozofia ta de viata pur rationalista sau emotionala te va duce spre fericire; chiar daca obtii tot ce vrei in viata, exista doar 99% sanse ca vei fi implinit, pentru ca urmand doar o cale nu vei fi un om complet, echilibrat. Vei fi un om care a a reusit, dar care a obtinut atat de putin, vei fi doar o posibilitate
Vei trai, vei lupta, vei avea succese si vei avea esecuri. Vei reusi, nu ma indoiesc de asta, dar daca vei urma doar o cale, nu vei atinge potentialul tau maxim, si nici nu il vei depasi.
Poate ma insel, poate nu. Nu pot in acelasi timp sa ma si insel si sa si am dreptate. Ce paradox... . Asta e frumusetea, poti lua in considerare si sa contemplezi la aceste idei, sau pot sa le arunci, ignorandu-le total.
Omul rational si omul emotiv au la baza un lucru comun foarte important, statutul de victima. O viata grea, abuzuri, nefericire, cine mai stie cate mizerii pe care le-a adus in lume Creatia, esti prea slab, prea egoist, iti lipseste inteligenta, curajul, vointa. Eu personal, recunosc ca din pacate latura mea dominanta in viata momentan e inca doar latura emotiva, si deci am devenit propria victima.
Uita-te in jurul tau, in camera, oriunde citesti asta, cauta cea mai mazgalita, mototolita, murdara foaie pe care o ai si scrie pe ea "Victima". Priveste-te. Acum pune-o deasupra unei foi curate, si intoarcele ambele foi. Alb, nou, curat. Nu mai este suferinta, ai in fata ta un nou inceput. Orice a facut trecutul va fi sters de prezentul in care iei decizia sa intorci foaia si viitorul in care vei scrie un nou capitol; ai sanse 2 la 1 in favoarea ta. Trebuie sa ne depasim "soarta noastra de ucigasi ai propriei placeri "( C. Braga). Trebuie doar sa vrei, pentru ca deja poti, ai ales sa existi.
Daca pana la urma alegi sa crezi ca toate acestea sunt prostii, te rog inchide si nu mai citi, daca cel putin nu ai o minte deschisa si macar o farama de speranta. E greu sa crezi in oameni, e foarte greu.
Tot aici? Interesant. Ridica mana dreapta, strange-ti pumnul cat de tare poti, enerveaza-te. Bun; nu asta este calea, lasa mana jos, nu mai face aceasta extrema niciodata. Mania si depresia sunt cele mai rele strazi pe care te poti pierde. Exista multe cai care se vor intinde in fata ta, exista multiple destinatii, doar una merita cu adevarat, si partea buna e, ca poate exista ceva si dincolo de destinatia finala. Omul este capabil de infinit, nu cred ca exista un destin fix, nu exista un punct fix, cat de frumos este sa lupti in imposibil, sa iti fugaresti potentialul prin infinit; dupa cum am mai zis tu alegi, tu creezi, esti autor, nu dezamagi.
mi.shooo@yahoo.com
Comentarii
Trimiteți un comentariu